Călătorește în România pentru a întâlni o cultură tradițională europeană vie, o țară valoroasă care a păstrat în mod miraculos poziția ei, felul, limba, portul, autenticitatea.
Esența României izvorăște din viața satului tradițional.
Fiecare sat este o creație unică, un univers care începe și se oprește la marginea lui.
În satele din Maramureș mărturisești ritualuri și tradiții izvorâte din profunzimea de peste veacuri a poporului, întâlnești oameni buni care trăiesc în armonie cu legile naturii și simți că devii călător într-un timp în care ceasul de mână al orașului încă nu a pătruns. Experiența este magică.
Bisericile de lemn din Maramureș se disting între celelalte biserici de lemn din Transilvania
Acestea reprezintă un ansamblu de exemple remarcabile de diverse soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Ele sunt înguste, dar înalte, cu turle suple și lungi la capătul vestic al clădirii. De aceea ele sunt expresia particularității locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul României.
Numită adesea „Mocăniţa de pe Valea Vaserului“, Calea Ferată Forestieră din Vişeu de Sus se află chiar în nordul României, la graniţa cu Ucraina şi reprezintă o bogăţie atât din punct de vedere tehnic, cât şi cultural. Pe o rută de aproape 60 kilometri distanţă circulă (turistic 21.6 km, stația Paltin) – pe lângă locomotive Diesel – până astăzi locomotive cu abur înfocate cu lemn, lucru prin care CFF Vişeu de Sus (prescurtare de la Calea Ferată Forestieră) devine cunoscută în întreaga lume ca fiind ultima cale ferată forestieră adevărată, care funcţionează cu abur.
Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor.
Țuica reprezintă un simbol al ardelenilor și a fost atestată documentar în Bistrița, la 1386, într-un act maghiar de percepție fiscală sub numele de „cujka”.
Diferența dintre țuică și palincă constă în faptul că țuica se produce doar din prune, în timp ce palinca se produce din diverse fructe.
Toate piesele portului popular sunt produsul exclusiv al industriei casnice textile, având ca punct de pornire culturile de plante tehnice (cânepa, inul) și creșterea oilor (pentru producția de lână), apoi prelucrarea firelor (înmuiatul, melițatul, pieptănatul, etc.) și în cele din urmă țesutul pânzelor, în microateliere casnice, croiul și brodarea.
La toate acestea se adaugă meșterii specializați în confecționarea cojoacelor, sumanelor, gubelor, opincilor și pălăriilor.
Maramuresul este o zona a Romaniei unde mesterii populari au atins culmile artei lemnului.Sunt vestite in lume bisericile de lemn,portile maramuresene sau troitele de lemn.Civilizatia lemnului din Maramures a fost recunoscuta international in anul 1999 prin includerea a opt biserici de lemn pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.
Vâltoarea este un mecanism simplu, instalat pe cursul unei ape repezi de munte, pentru spălat rufe și țoluri.
Se folosește viteza naturală a apei, captate mai sus și dirijate printr-un jgheab de lemn spre o cuvă realizată tot din lemn.
Cuva, de formă tronconică, cu baza mică în jos, este confecționată din scânduri de lemn tare, mai ales stejar, între care este lăsată o mică distanță, pentru ca apa sa poată ieși.